Misiune Ucraina iulie 2009

Ne-am intooorrs! De 48 de ore sunt in Romania, mai exact in Medias la baza TPM. Am avut un timp atat de fain si binecuvantat. Cum zicea cineva: " Dumnezeu e un baiat de treaba!"
In jurnal nu am apucat sa schitez prea multe pentru ca timpul nu mi-a permis. Am lucrat si slujit pe Dumnezeu cu tot ce am avut, cu toate puterile noastre si resursele noastre.

" 11 iulie 2007
Cum a inceput prima seara inspre misiune Ucraina.. Am asteptati entuziastmati sa plecam si nu am realizat ca ceasul batea gonguri puternice, ca urma sa lasam baza in urma.
I-am anuntat pe toti, ne-am pregatit bagajele, taxiurile le sunaseram- urmau sa vina din clipa in clipa, ultimul lucru care l-am apucat a fost s-o imbratisez pe Andreea care se trezise sa-mi dea un sac de dormit. Laura coboara pe scari tipand:" mi-iii rau! unde mi-e hanoracul?! " :) M-a amuzat imaginea asta din noapte tarziu, dar totodata m-a trezit si mi-am dat seama ca noi chiar am plecat in misiune. Ploua marunt dar stiam ca lucrurile marunte vor avea impact. E Dumnezeu cel care ne cheama si l-am auzit.
Ca de obicei trenul are intarziere, si-am tot povestit si ras pe-un peron.
Drumul este lung si nu stim ce ne asteapta, dar mergem cu inima si cu tot ce suntem sa dam totul pentru Dumnezeu.
Dorinta mea e sa il cunosc mai mult, sa intaresc relatia mai mult in El. Doua saptamani avem la dispozitie. n-am putut dormi pe tren, 12 ore pana la Sighet, dar am ajuns cu bine. Domnul e bun. Domnul e bun. Caci in veac tine dragostea Lui!

13 iulie 2009
Azi am calcat pe pamant ucrainean. Mi-am amintit de cand am plecat: Laura si-a pierdut un siret in taxi cand mergeam la gara, iar in tren am ras de baieti ca si-au luat bagaje mult mai mari decat fetele pe care le-am numit "dulapuri, sifoniere"..

15 iulie 2009
Astazi a fost o zi faina. Dimineata a adiat cu pace si impacare. A trebuit sa conduc eu timpul de lauda si inchinare si m-am bucurat impreuna cu echipa, prima noastra intalnire normala. Mi-a placut ca ne-am deschis toti, ne-am rugat, am vorbit.. ne-am incurajat cu si in cuvantul Domnului. ..."

Din 12 zile sau cat am stat in misiune nu am reusit sa scriu decat atatea randuri in jurnal, eram prea obosita seara cand ma intorceam de pe campul de batalie. In ce ne-am implicat acolo a fost sa evanghelizam 3 sate de aproximativ 50.000 de locuitori. Erau destul de mari si cu multe stradute, ulite pe care mergeam doi cate doi ca apostolii, propovaduind din casa-n casa, acolo unde oamenii erau deschisi sa primeasca.
Daca ma opresc putin din alergarea mea de ganduri si ma uit la tot ce-a fost.. imi e dor. Si cred ca timpul care l-am dedicat si slujit Domnului in Ucraina a fost unul care nu se va intoarce fara roade pentru ca cel ce face sa incolteasca samanta pe care noi am aruncat-o e Dumnezeu. Am intalnit multi oameni care aveau intrebari si il cautau pe El, ne-am confruntat cu multi martori ai lui Iehova. Ma rog ca Dumnezeu sa le deschida ochii sa vada si sa cunoasca Adevaratul Adevar.
Dumnezeu e minunat.
Nu pot descrie in cuvinte mai multe acum, dar tot ce a fost frumos am pastrat in inima.
Va multumesc pentru rugile voastre si ma rog ca Domnul sa va binecuvinteze si sa va rasplateasca pentru tot ce ati facut.
Sporiti in lucrul Lui!
totdeauna...