Friday, September 11, 2009
Cum e toamna din gradina ta?
De ce sunt atatea nopti cu luna plina?
In seara asta e plin si de stele, si fata mi-e senina si plina de inocenta, frumusete si vise.
E luna plina.
Stelele mele te viseaza.
N-am incetat nicio clipa sa cred ca tu esti cel mai puternic dintre toti, plin de curaj, si astept ziua in care vii sa ma salvezi, sa cuceresti.. inima.
Dar tu?
In cautarea apusurilor... petrecute cu tine.
Cum e toamna din gradina ta?
Au inceput sa cada frunzele, iar din fotoliul meu privesc spre geam cu ganduri departe la tine si cu o tarta de struguri presarati cu vanilie..
Din nou incepe timpul cand e cel mai potrivit pentru a-ti scrie, pentru a patrunde noi alte zari de vise adunate.
Din nou cand cantecele mele vor atinge topurile inimii, cele mai inalte.
Din nou cand sub lumina palida a lampii voi rosti rugaciuni mii pentru tine.
Probabil, simt, ca toamna aceasta va fi cea mai frumoasa, asa cum a fost si vara, abia trecuta.
Din nou cand...
Sub picaturile de ploaie, reci, cu ochii inchisi voi privi cerul liber si cald, si il voi cuprinde intr-o imbratisare puternica.
Toamna aceasta va fi verde.
Ma voi pierde in parfumul pe care il voi inneca in noul meu pulover verde, proaspat cumparat de la second.
Vei fi fericit, toamna asta?
Eu da. Pentru ca ma voi bucura de tine. Rasaritul de pe buze, aerul cald al marii din ochii mei, o mare de iubire, imbratisati in bucurie.
Plimbari prin parc, dansuri pe ude strazi, frunze spulberate in vant, umbrela noastra.
Toamna asta ma vei cuceri.
Pentru ca zambetul tau e puternic.
Vei alunga norii opriti deasupra mea si vei aduce curcubeul de zapada.
Toamna asta-mi va aduce raspunsul...
"Aduna bucatelele din mine intr-un tot... Fa-mi inima vesela, atotprimitoare, dar fa sa fie intreaga, luminata pe de-a-ntregul." - MacDonald.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment