mi-ar fi placut sa avem un semineu si sa fie caldura in casa, sa miroase a scortisoara pana la vecinii mei arabi. mi-ar fi placut sa pun sclipici pe toti peretii si sa te sun pe skype sa vezi.
mi-am cumparat trei flori, si am plantat trei bulbi intr-un ghiveci. flori olandeze care nu stiu ce vor sa fie cand or sa rasara dar or sa lumineze ca blitzul, la fereastra.
pe masa zac pensoanele si panza exact cum le-ai lasat. ai plecat inspirato si de atunci tot astept, tot stau si astept sa te regasesc. muzica nu mai imi place, nimic nu mai e ca inainte. totul scartaie acum. macar de s-ar asemana cu sunetele unor scanduri uzate de vantul timpului.
mi-au inghetat degetele de la picioare, nu-mi gasesc botosii dar ma bucur de cartile mele. am strans 40 de kg de carti. in fiecare dimineata la mic dejun mananc o portie de randuri, de litere imbibate in laptele cunostintei. iar mirosul..mmmm, nici nu pot sa il descriu. esenta de parfum pura pe care nu a inventat-o nimeni, doar exista. nu conteaza unde sunt, in tren sau chiar in intersectie, mirosul unei pagini proaspat tiparite, mirosul acela de vechi, de nou.
fug cu inima, dar ma regasesc tot in aceeasi casuta creponata cu pereti pictati de mucegai. un albastru frumos la ora fixa. si inca nu ti-am spus povestea cand chiar m-am intalnit cu Mos Craciun. aceea e chiar o poveste adevarata intr-un context banal din viata. m-am intalnit cu Mos Craciun in statie la bus. si mi-a facut cu mana.
imi doresc... imi doresc sa gasesc in minte lucrurile care imi doresc sa le infaptuiesc. o sa merg la patinoir si nu stiu daca o sa te tin de mana sau daca esti prezent.
mi-ai spus ca fug, ca fug de mine si de toti. nici tu nu stii de ce fug. pana acum stiu doar ca am ajuns departe.
am ajuns sa ma instrainez.
No comments:
Post a Comment