Unde-ai fi marinarule?
Ai strabate oceanul in lung si-n lat ca sa ma gasesti?
Dar as fi in primul val de dimineata, ti-as canta si te-as veghea,
Dar ai stii care sunt?
Unde-ai fi marinarule?
De-ar fi primavara si iarba ar creste cat zarea albastra,
Ai incerca sa ma gasesti?
As fi in raza de soare si ti-as mangaia fata blanda, incet pentru a te face sa zambesti...
Te iubesc, marinarule, chiar daca inca ti-e greu sa ma gasesti.
Voi fi in port sa te astept, numarand pescarusii si navele...
minunat!
ReplyDeletecaptivante randurile tale precum marea sau trairile unui marinar, asemeni asteptarii care intensifica pasiunea...iti recomand o carte f.interesanta: "Un port la rasarit" - Radu Tudoran...
ReplyDelete