17.12.2006
Rasfoind filele sifonate din jurnalul meu, savurand din clipele trecute, am gasit scris o amintire din partea unui prieten. Imi era adresata mie. E un prieten fain, in care Dumnezeu naste muzica in inima lui.
Si-mi scria cam asa:
".. stiu ca porti in suflet o cutiuta in care aduni cu timpul gandurile, ideile, vorbele nerostite, dar mai ales visuri. Aceasta cutiuta este lumea in care te retragi pentru a rade, pentru a plange, pentru a crea alte mii si mii de lumi.
..stiu ca sufletul tau e un ocean care isi cauta marginile
..stiu ca ii smulgi zambete lui Dumnezeu cu viata ta, iar El iti spune soptit: "Te iubesc!"..
..stiu ca esti o salcie ce isi plange crengile spre cer..
..stiu ca poti pasii desculta prin frunzele moarte de toamna; asta inseamna Spirit Liber!
...stiu ca ascunzi acea promisiune a necunoscutului
Stiu, pentru ca e singura posibilitate.
fara Hristos viata e o pierdere de viata! "
No comments:
Post a Comment