Tuesday, April 21, 2009

"Last news about Georgiana"

Nu sunt ultimele vesti despre mine. Sunt cateva randuri scrise while ago. Am postat una din scrisorile mele de informare- dupa ce am fost in misiune in Austria. Pe langa faptul ca am fost sustinuti in rugaciune de multi oameni ai lui Dumnezeu, pe care ne rugam ca Domnul sa ii binecuvinteze si sa le rasplateasca, am aflat ca noua, ca si echipa, ne-a fost scrisa si dedicata o poezie. Eu am aflat tocmai azi. M-am bucurat mult. A fost o confirmare a faptului ca nu am luptat singuri. Cu acordul autorului postez poezia.

"Sunt secundele de prelungire

Saisprezece echipe s-au aliniat sa castige un trofeu,
Pus la bataie ca sa-si satisfaca propriul eu
S-au strans cu totii pentr-o cauza comuna,
Insa pentr-o glorie desarta si-o vesteda cununa !

Si la acestia, alte mii de mii s-au alaturat
Ca s-aduca pe altare verzi, jertfe necurmat
Iar Tu Isuse, stai singur dincolo de stadion
Si plangi pentru acestia, cand vezi atata Babilon !

Dar slava Tie, ca ai si Tu propria-Ti echipa
Antrenata sa castige pe orice vreme, in orice clipa
Ei nu poarta jambieri sau ghete, ci cu ravna-s incaltati
N-au nici tricou cu nume, cu neprihanire-s imbracati !

Ei n-au nici sorturi, nici aparatori din fibra
Ei merg in Numele Tau, fara teama, fara frica
Si nu alearga ca si cum n-ar stii-ncotro...
Caci Domnul e Capitanul lor la Euro !

El le da lumina sa dribleze cursa celui rau,
Si de cad de oboseala, ii ridica prin Cuvantul Sau
Caci puterea, nu sta in dibacia si talentul lor,
Ci in bratul dulce si puternic de Mantuitor !

Echipa nu are individualisti, rezerve de lux sau fani
Toti sunt una si joaca cu daruire pentru cer nu pentru bani
Obiectivul lor e clar si-ntotdeauna joaca la victorie
Ca sa marcheze cat mai multe suflete pentru vesnicie !

Multi va vor huli si-or sa va fluiere nespus
C-aparati culorile cerului si-adevarul lui Isus
Si chiar de-ati fi batjocoriti pentru El sau prigoniti
Ferice de voi, caci Domnul rasplateste pe neprihaniti !

Mai e putin, foarte putin si fluierul de final va rasuna
Sunt secundele de prelungire si meciul se va termina.
Dar pana atunci, ramaneti tari in Domnul si va-mbarbatati
Caci ce-ati semanat cu lacrimi, cu bucurie o sa secerati !"
- Alin Groza-

¬ Amin ¬

Multumim Alin. Dumnezeu sa te binecuvinteze!




" Wednesday, July 23, 2008

Dragii mei prieteni,

Va multumesc mult pentru rugaciunile voastre si va apreciez pentru tot ce faceti pentru mine. Va multumesc ca sunteti langa mine si pot conta pe sprijinul vostru.
Ma rog ca Dumnezeu sa-si reverse peste voi din belsugul binecuvantarilor Lui si din bucuria Lui!
Continui sa va scriu despre modul minunat in care Dumnezeu lucreaza in viata mea. Chiar daca in viata uneori mai sunt si lupte, mai sunt si lacrimi, mai sunt si multe alte lucruri cu care trebuie sa ne confruntam stiu ca Dumnezeu e prezent in orice situatie. Si stiu ca atintindu-ne privirea inspre El totul din jur si toate frustrarile noastre se topesc. Pentru ca Dumnezeu aduce clarificare si rezolvare la problemele noastre daca ii cerem ajutor.

"God isn't looking for people of great faith, but for individuals ready to follow Him."- Hudson Taylor

De la ultima mea scrisoare informativa Dumnezeu a continuat sa faca si face schimbari in viata mea. Au fost perioade cand am avut lupte dar am trecut biruitoare peste pentru ca Dumnezeu a pus si a adus noi persoane care sa fie langa mine si sa ma sprijineasca. Dumnezeu vrea sa ma pregateasca si sa ma creasca intradevar pentru planul Sau maret care il are El pentru viata mea. Acela de a face o diferenta in lume si de a raspandi mireasma si lumina- Cuvantului Sau.

Dupa doua saptamani de misiune in Viena- Austria sunt din nou in Romania sanatoasa si mai motivata sa lupt pentru Dumnezeu.

In primul rand va multumesc pentru ca v-ati deschis inimile la vocea lui Dumnezeu. Darnicia voastra a fost pentru mine o dovada a credinciosiei Lui si a purtarii de grija ce o are pentru mine. Am fost incurajata enorm sa stiu ca nu sunt singura si ca impreuna am lucrat pentru largirea Imparatiei Lui.
Va multumesc mult pentru rugaciunile voastre si va apreciez pentru tot ce ati facut pentru mine.
Ma rog ca Dumnezeu sa-si reverse peste voi din belsugul binecuvantarilor Lui si din bucuria Lui!

Am cunoscut alti oameni, am intampinat alte provocari, am invatat alte lectii de viata, dar am mers inainte cu acelasi Domn si cu acelasi scop: sa-l cunoasc mai bine pe Dumnezeu si sa-l fac cunoscut! si credem ca am dus din binecuvantarea lui Dumnezeu in orasul Viena.

L-am facut cunoscut prin moduri noi creative: pantomime, coregrafii, distribuire de ziare cu mesaj crestin, discutii si rugaciuni cu oamenii de pe strada, chestionare, activitati sportive, festivaluri crestine.

A fost minunat sa fim parte la Festivalul Sperantei care a avut loc in Stephan Dom, una dintre cele mai mari catedrale catolice din Viena, la care au participat peste 15000 de oameni. A fost deosebit sa ne inchinam in stil protestant intr-o biserica catolica pastori alaturi de bish-opi, si preoti, copii alaturi de batrani. Dar am simtit ca Dumnezeu se bucura.

Pe langa unitate sute de oameni au fost provocati de-a lungul celor 3 saptamani sa se gandeasca la Dumnezeu , la o relatie personala cu El. Unii au fost incurajati, altii au cazut in genunchi in parcuri, pe strada si si-au predat viata Lui Isus.
Cred ca multi au fost schimbati, pentru multi a fost doar un inceput dar Dumnezeu ceea ce incepe va duce la bun sfarsit si niciun cuvant nu se va intoarce fara rod.

Pentru mine a fost o experienta si provocare noua. Faptul ca a trebuit sa iau initiativa si sa merg plina de curaj sa vorbesc cu oamenii nu a fost usor dar am fost incurajata de versetul "Pot totul in Hristos care ma intareste!" si am vorbit oamenilor despre Dumnezeu. Deasemenea am fost socata sa vad cat intuneric si nevoie de Dumnezeu este in lumea in care traim. Si cred ca noi nici nu ne dam seama.

O experienta ce am avut-o intr-una din zilele petrecute in misiune in Viena:

Intr-o zi mergand pe strada am intalnit o fata care se droga de 7 ani si era si foarte depresiva si am incercat sa o consiliem si zile la rand am mers si ne-am imprietenit cu ea si a acceptat sa fie dusa la un centru de reabilitare desi a mai incercat inca de 7 ori sa se lase de droguri. Avea un copil dar statul i l-a luat pentru ca nu poate avea grija de el in starea in care e. Am intrebat-o care este visul ei, cum vede ea viata si a raspuns ca nu isi poate imagina pentru ca de cand se stie e dependenta si traieste sub stres si chin, dar ca viata perfecta pentru ea ar fi sa-si poata avea copilul inapoi. Am plans pentru ea. Si cred ca mai sunt multi altii care au nevoie de ajutor.

Impresii si experiente de la membrii din echipa :

Aurora " Wau! Viena.. un oras extrem de frumos, luminos, curat.. Un oras in care luxul e ca la el acasa. E capitala tuturor posibilitatilor. Locul in care tot timpul gasesti ceva de facut, in care ciudatul e considerat normal si in care artistii isi "imprastie" talentul. Dar in acelasi timp Viena e si un oras al dezbinarii ( vezi zecile de magazine deocheate insirate de-a lungul strazii, in fata carora se inghesuie deprimant multimea de oameni costumati bogat), un oras al minciunii si al intunericului * e dureros sa vezi ca oamenii se complac in asta). Viena are nevoie de Dumnezeu, de lumina stralucitoare a Adevarului si da! sa cunoasca dragostea adevarata.
Ma bucur ca Dumnezeu a vrut ca eu sa fiu o mica raza din lumina puternica ce a fost trimisa spre Viena!
Dumnezeu sa binecuvinteze Viena!"

Danny: " A fost o experienta noua sa fim in misiune intr-o tara majoritar crestina si totusi fara Dumnezeu. A fost o misiune binecuvantata, a fost fain sa putem sa lucram impreuna cu diferiti oameni, diferite denominatiuni, si totusi sa avem toti acelasi scop: sa-l facem cunoscut pe Dumnezeu prin aceleasi moduri.
Pentru mine personal discutiile cu oamenii au avut un mare impact in viata lor si totodata in viata mea. "

Andreea: " Cel mai mult m-a impresionat unitatea bisericilor implicate in organizare. Noi am lucrat cu Christen Am Ball, o organizatie compusa din catolici, protestanti, mesianici, etc. A fost uimitor sa vad tineri plini de ravna lucrand cot la cot cu calugari in robe lungi impartasind acelasi mesaj al dragostei lui Dumnezeu.
Am vorbit cu oamenii cu conceptii si filosofii despre viata diferite, dar am observat la toti acelasi gol in inima si dorinta dupa o relatie cu Creatorul, dupa dragoste si protectie.Am cunoscut alti tineri pasionati gata sa faca orice pentru a duce Cuvantul Lui pana la marginile pamantului!"

M-am intors si mai motivata sa fac o schimbare in jurul meu si sa las lumina lui Hristos care este in mine sa straluceasca in intunericul puternic de afara care poate fi invins. O parte din el deja a fost risipit, pentru ca Dumnezeu face toate lucrurile sa fie noi si am vazut asta in vietile transformate a catorva oameni din Viena si din intreaga lume. Victoria e a cerului!"


-the drug addicted girl and her husband in the back..


- YWAM from all over the world


-YWAM Romania

Inca o provocare, dar nu imposibila pentru Dumnezeu. Credem in puterea Lui ca ne va purta pana la marginile pamnatului sa ducem Vestea Buna a Evangheliei. Sa nu uitam sa ne punem la dispozitia lui Dumnezeu si sa fim credinciosi in cele mai mici lucruri spre gloria Lui!

Fiti binecuvantati in El si sa nu uitati ca El nu dezamageste niciodata!
Georgiana. ( agrafa)


Saturday, April 18, 2009

La ce am meditat in seara asta...

"agrafa: sa ti zic
agrafa: stii care a fost ucenicul preaiubit al Domnului Isus?
cata. zi=mi
cata. ioan
cata. ce-i cu el?
agrafa: a fost singurul care a stat pe pieptul Domnului Isus. a avut privilegiul sa-i asculte bataile inimii, iti dai seama?
agrafa: Si Biblia spune ca noi suntem la fel de iubiti.
cata. la asta nu m-am gandit...
agrafa: Domnul Isus te iubeste.
cata. dar stiu cat de iubit sunt
agrafa: daca stii
cata. si simt asta...
agrafa: ma rog ca prezenta Lui sa te copleseasca
agrafa: dar zice in Biblie, ca Petru era plin de prezenta lui Dumnezeu, si cand ( numai cat) trecea pe langa oameni ( bolnavi, sau.. whatever), erau vindecati sau atinsi de prezenta Lui
agrafa: si eu vreau la fel. sa fiu plina de prezenta Lui.
agrafa: mai mult decat zic oamenii Hristos a inviat, acum.. cred ca nu-si dau seama ce zic
agrafa: numai cat trecea pe langa oameni erau vindecati. era plin de prezenta Lui. e asa de profund.
agrafa: azi am citit in Biblie.. undeva in cronici
agrafa: 2 cronici cap 2
agrafa: despre Imparatul Solomon
agrafa: stii ca a cerut intelepciune si pricepere de la Dumnezeu
agrafa: si Dumnezeu i-a dat pt ca nu a gasit in inima lui dorinte dupa averi si lucruri materiale, pamantesti
agrafa: si Imparatul Solomon ca dar, ca o inchinare pentru Dumnezeu i-a construit un templu
agrafa: foarte mare. si il descrie acolo foarte frumos
agrafa: si se intreba el: cum pot sa-i construiesc eu un templu lui Dumnezeu, cand nici cerurile, nici cerurile cerurilor nu pot sa il cuprinda pe El?
agrafa: iti dai seama?
agrafa: si noi il punem pe Dumnezeu intr-o pictura, in nu stiu ce chestie,
agrafa: cand tot cerul se pleaca inaintea Lui.. si noi il tratam ca si cum ar fi o poveste..
cata: tu crezi ca astazi Biserica se afla in perioada Laodiceii?
agrafa: nu stiu
agrafa: eu stiu ca astazi viata noastra e despre cine e El in viata noastra
agrafa: daca suntem reci, nu e deloc
agrafa: sau ..
agrafa: cum vrei tu
agrafa: avem mentalitatea astazi sa l credem pe Isus si sa l vedem precum un presedinte
agrafa: da ordine face chestii
agrafa: si numa e acolo sus in functie
agrafa: Cand Isus e prietenul nostru..
agrafa: noi chiar nu stim Biblia. mi am dat seama
agrafa: o citim, dar trece pe langa noi
agrafa: suntem zabavnici cu inima. adik pasivi. bisericile din ziua de azi is pasive
agrafa: nu mai stim ce e aia inchinare adevarata
agrafa: nu mai auzim vocea lui Dumnezeu
agrafa: dragostea dintai se raceste
agrafa: dragostea dintre noi la fel
agrafa: il slujim pe Dumnezeu din obligatie
agrafa: si El nu vrea asta! Dumnezeu ne vorbeste si asteapta un raspuns de la noi.
agrafa: daca citim in Apocalipsa si peste tot in Biblie sa vdem cum se inchina ingerii inaintea lui si altii cum se inchinau
agrafa: azi 0
agrafa: de catva timp is cutremurata..
agrafa: ma tot gandesc
agrafa: vreau cu adevarat sa i dau lui Dumnezeu inchinarea adevarata
agrafa: despre care scrie in Ioan
agrafa: in Duh si Adevar.."


sa ai un caracter integru si in totalitate sa l dobandesti pe al lui Hristos, e o adevarat comoara.
2 Cronici 16:9 Căci Domnul Îşi întinde privirile peste tot pământul, ca să sprijinească pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui.

Thursday, April 16, 2009

Umbră


nicu alifantis - umbra
Asculta mai multe audio Muzica

Adeseori seara stau la masa, langa fereastra si rasfoiesc cartile vechi din biblioteca.
Miroase a vechi, iar camera pare a fi in ceata, dar e doar praful care pluteste...
Pe masa stau imprastiate stiloul si lampa cu lumina ei rosie fumegatoare. Uneori, ea falfaie fantastic de parca ar dori sa atinga tavanul.
Privesc peretii si... deodata zaresc ceva, pe cineva de fapt; e ca o persoana fara chip dar cu o infatisare de om, stand in intuneric.
In peretele varuit privesc imaginea neagra- imi vad onorabila-mi umbra! ..parca sta mereu intrebatoare, pe ganduri.
Eu imi fixez ochii la ea si cuget. Cugetarea mea e vorba pentru ea; ea ma intelege si amandoua, eu si umbra mea, comunicam in ganduri.. lungi, desirate.
Ce ciudat! ..eu si umbra mea. eu si cu mine.
Tacere deplina.
Dupa un moment o intreb ceva, dar vad ca raspunsurile ei nu ma multumesc; parca-s mute, si totusi. eu nu vorbesc in gand decat cu mine.
Ea, umbra, incercand sa scape de sub privirea atintita spre ea, prindea incet, incet contur si devenea tot mai clara. Avea fata fina, catifelata, usor se zarea si micul nas si ochii negrii, totul negru.
Incercam sa vorbesc cu ea, sa vorbesc ceva, vorbeam cu mine; ganduri peste ganduri, confruntari diferite despre lume.
Am intrebat-o de ce sta mereu in umbra, in acel intuneric straniu, iar ea imi raspunde cu o miscare si un oftat adanc. Vad lacrimi si din nou gandurile navalesc valma. Vai, dar sunt prea multe intrebari!
"Opriti-va!" imi spun, si incerc sa le raspund pe rand, dar raspunsurile nu-mi plac si ma intristez.
Ma gandeam.. "nu stiu cum s-o fac mai vesela, e totusi umbra mea, si-mi pasa de ea Nu pot sa-i dau culoare, nici grai, dar ii propun ceva: Te las in locul meu, umbra, ma duc de-aici, ma duc o vreme-n luna, unde nu-i ura, undeva unde sunt singura, si poate fericita.. iar tu sa ramai in locul meu aici in viata monotona.."
Lampa ardea intre ea si mine, cartea veche era deschisa inaintea mea, ceasul ticaia puternic pe perete.
Umbra imi spune " Noapte buna", si se culca cu fata la perete.
Imi iau haina si ies afara din casa.
E noapte, racoare multa...
Merg pe strada pustie, e luna plina si-s stele multe.

Monday, April 13, 2009

Jurnal de calatorie :)


Dupa mai bine de doua luni de zile de cand nu sm mai fost acasa, iata ca a sosit vremea sa imi vad familia. Am luat vacanta cu o saptamana mai repede. Cautand pe internet sa vad daca am cu ce ajunge pana acasa, avand in vedere ca sunt 11 ore de drum pana acolo, aflu ca autocarul meu din Brasov nu mai circula la ora cinci. Ce ma fac? Nu am vrut sa plec in weekend pentru ca era si Pastele Catolic si multi oameni se odihneau acasa. Toate bune si frumoase, dar m-am plictisit singura sa stau in Cluj, in casa, cu perdelele trase; nici nu stiam ca e soare afara. M-am hotarat duminica in ultima clipa sa plec la Medias la prietenii mei dragi de la baza de misiune. Ook. Bagajul imi era facut, nu a mai trebuit decat sa ma imbrac si sa plec la gara. Aveam cumva o teama ca, fiind duminica n-o sa fie multi calatori in tren, gara pustie, poate ca si vremea nu tinea cu mine, dar uite ca din nou sunt surprinsa. Gara nu era pustie, si afara era mai mult soare decat imi inchipuiam eu ca ar fi. M-a uimit ca multi tineri mergeau spre Baia Mare si erau nerabdatori sa plece, dar sa si ajunga.. M-am gandit: probabil ca merg la Peniel. I wish I could, mi-am spus.
Domnul s-a ingrijit ca sa nu astept singura trenul, si asa se face ca un coleg de la facultate astepta pe cineva. Mi-a tinut companie. Si m-am bucurat.
A sosit si trenul meu. Urc cu sfiala. era o caldura de nesuportat in tren. Doamnele din compartiment abia mai rezistau. mi-am gasit locul si m-am asezat, multumind in gand lui Dumnezeu ca pana aici a fost totul bine. Nu stiu ce a fost cu teama aia de a nu pleca in calatorie.
A fost o zi chiar frumoasa. Ma uitam pe geam iar prin minte treceau ganduri ganduri...
Frumos e anotimpul primavara. Iarba era verde pe camp. Am vazut caluti, vacute, si mielusei, :D si m-am bucurat de toate lucrurile pe care le-am vazut. ( nu ca nu le-am mai vazut pana acum). Domnul m-a umplut de bucurie din El, alungandu-mi teama.
Cu inima ii cantam lauda lui Dumnezeu. Imi amintesc cantarea: " Ce mare esti Tu!.." sau "Privirea cand mi-o `nalt si vad minunea Multimea astrelor ce-alerg pe cer Maretul Soare cat si blanda Luna, Ca mingi de aur plutind prin eter. Atunci iti cant Maret Stapanitor..." Si am avut si inspiratie sa scriu o poezie ( de fapt in timp ce mi-o notam pe telefon, o cantam in minte. Dar poate ca pana la urma ramane o poezie):


Poezie

Intr-o seara de april
Am iesit pe langa lac
Impreuna cu cei mai tari
Baieti din Salaj.

Unu-i Adi, altu-i Dutu,
Ei sunt foarte credinciosi
Ei pe Domnul il slavesc
Inchinandu-se cu foc.

Felul lor este aparte
Sunt prieteni foarte buni
Au o inima deschisa
Pentru lucrarea Domnului.

Domnul Isus ii iubeste
Si ii tine langa El
Iar pe chipul lor danseaza
Bucuria sfintilor.

Doamne, tu faci cerul sa coboare
In viata tuturor
Si in zilele cu soare
Dar si-atunci cand este nor.

Tu dai prospetime vietii
Si natura inverzesti
Chiar si-acum cand merg cu trenul
Imi arati ce mare esti!


Am ajuns la Medias. Aici in oaza asta minunata de pace. Domnul m-a adus aici zilele astea cate am stat, ca sa ma pot bucura mult, si mai mult de atat sa primesc si invatatura sanatoasa. La Medias acum in curs este o scoala de ucenicie, si in ficare saptamana este cate un nou profesor care preda despre o anumita tema. Saptamana asta s-a vorbit despre "Centralitatea Crucii". Si mai mult de atat Si despre "Inchinare". A fost exact ce aveam nevoie. Dumnezeu e atat de minunat. A fost un raspuns la una din intrebarile mele de saptamana trecuta.
Am inteles ca fara teologia Crucii nu putem vedea Adevarul lui Dumnezeu. In Cruce il descoperim pe Dumnezeu si dragostea Lui imensa pentru noi, si chemarea pentru noi de a trai cum a trait El, in Sfintenie.
Dragilor, daca Hristos s-ar fi dat jos de pe cruce, nu mai era mantuire pentru noi. Nimeni nu poate sa-si garanteze mantuirea fara o relatie profunda cu Dumnezeu. Sa fim dar, inradacinati in dragostea lui Dumnezeu, asa cum a fost si Ioan, unul din ucenicii Domnului. Ioan a fost singurul care a ascultat bataile inimii Domnului Isus.El a fost ucenicul preaiubit al Domnului. (Ioan 11:22 "ucenicul care a stat pe pieptul lui Isus") Biblia spune ca noi suntem la fel de iubiti. In Hristos gasim toata iertarea lui Dumnezeu pentru fiecare din noi. Dragostea. Dragostea Lui ne da iertare, ne elibereaza de frica.
Si ca sa-l intelegem pe Dumnezeu si dragostea Lui trebuie sa ne deschidem inimile inaintea Lui, pentru ca Dumnezeu nu vrea slujire din obligatie. Atunci cand El vorbeste , El vrea un raspuns!
Pe mine dragostea lui Dumnezeu ma umple de bucurie.
Fiul a trait dependent de Tatal. Sa fim dependenti de Dumnezeu si sa lucram in acord cu planurile Lui, asta e cea mai inalta forma de inchinare. Si El va duce toate lucrurile la implinire. In Hristos avem viata, implinire, vindecare.
Suntem chemati sa vorbim Adevarul motivati de dragoste.Sa umblam, sa traim, sa avem o relatie profunda cu Dumnezeu.
O viata crucificata e o viata traita in Cuvant, si Cuvantul sa biruiasca in viata ta si a mea.
"Strang Cuvantul Tau in inima mea, ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta."

Am o calatorie minunata.
Urmeaza. Inca nu am ajuns acasa.
Uhh. Si pana acum am primit mai mult de treizeci de imbratisari pe zi:P ( dupa statistica ce s-a facut ca un om ar avea nevoie de treisprezece imbratisari pe zi) Ma simt binecuvantata!:D

Wednesday, April 8, 2009

Calul.



Calul. :) El doar imi face ziua mai speciala. Pentru ca el e special, sau asa-l vad eu. Dar imi inspira ceva. Ceva ce as vrea sa am. E ceva viu. E ca un copil care incearca viata, si se bucura de ea. Ce fain.. inca mai are libertate. Si sprijin, pentru ca in fiecare dimineata vine alaturi de mama sa. Ma gandeam ca asa Dumnezeu e alaturi de noi in fiecare zi. Ne da libertate. Si nu se departeaza de noi. Niciodata.

- pe dealul din fata bazei, in fiecare dimineata, cand ma uitam pe geam, il vedeam alergand ...Calutul.

"Alipeste-te de Domnul; apropie-te de El. - Isaia 41:10 "


29.11.2007

" Ma doare-un vis
Nascut din abis
In lut...
Ma cheama un dor
Naiv, ucigator
Nenascut...
Ma doare-o lumina,
Vie si senina
In gand
Nascuta in mine
Pe rani si ruine
Arzand

Taci, visule azi!
Ma distrugi; ma arzi
Mistuind
Toata viata mea;
Ce-a ramas din ea
Renascand...

Mi-e sufletul gol
Strain, calator
Fara tine, vis
Tu imi dai un dor
Si ma-nveti sa zbor
Spre cerul deschis. "
( T. R)

Tuesday, April 7, 2009

Ganduri peste noapte...

Cred ca am avut insomnie aseara. I'm not sure. Din momentul ce mi-am asezat capul pe perna, am inceput sa ma gandesc la viata asta si la felul cum traiesc. Sunt eu placuta lui Dumnezeu?
Nu stiu daca voi v-ati gandit.. V-ati gandit vreodata ca Dumnezeu vrea sa ne traim viata, nu doar sa fim niste supravietuitori? Daca.. Suntem noi oameni integrii, in care sa se vada caracterul lui Hristos? Acceptam compromisurile? Lui Dumnezeu nu-i plac. Stim noi ce este inchinarea, si ca Dumnezeu vrea o inchinare adevarata? Suntem noi, in totalitate, dependenti de Hristos? Purtam in noi parfumul cerului?
Suntem doar un fir de abur... pe care si pe ala il risipim.
V-ati gandit vreodata ce inseamna sa urci muntele lui Dumnezeu? Imagineaza-ti ca esti la poalele muntelui lui Dumnezeu , iar pentru a intra cu adevarat in slava Sa, pentru a-L simti cu adevarat pe El trebuie sa ne scuturam de praf, de praful lumii ce impiedica sa intram in prezenta Sa divina, sa fii cu adevarat liber ca sa-L vezi si sa-L simti pe El. Toate ingrijorarile, apasarile, problemele, tristetile ce le tinem in noi sa le lasam la poalele muntelui si sa indraznim sa urcam; vom vedea ca asa il vom simti mai aproape pe Dumnezeu de noi, vom fi umpluti de speranta, de pace, acolo unde vom fi sub mana lui Dumnezeu si unde il vom inalta cu inimile noastre intr-o inchinare in Duh si-n Adevar, cu inimi care sunt gata sa-L urmeze. Si unde.. ii vom canta o cantare noua, dintr-o inima curata si plina de El.

Ps. 121

Doamne,
nu-mi doresc decat belsug din Tine in viata mea, nu-mi doresc decat sa te cunosc pe Tine mai mult, sa cresc in Tine, sa fiu dependenta in totalitate de Tine, sa te urmez pe Tine, sa te slujesc si sa te fac cunoscut.
Doamne,
iti multumesc ca Tu imi arati maretia Ta.
Vreau sa-ti dau si astazi inima mea si inchinarea mea.
Fii laudat, pentru ca Tu meriti totul!



..inchinarea izvoraste din profunzimile sufletuluisi se bazeaza pe Adevarul Absolut al Cuvantului lui Dumnezeu. inchinarea e un stil de viata.-

Friday, April 3, 2009




" Ma privesti, te uiti in ochii mei
Ma intreb ce vezi atunci cand stai in fata mea
De-ai putea citi inima mea
Ai vedea iubirea Lui intiparita-n ea.

Daca te-ai oprii din drumul tau
Si-ai incerca sa ma cunosti cu adevarat,
De-ai putea simti tot ce-i in inima mea
Ai incepe poate sa-ntelegi
Ca-n fiinta mea Dumnezeu a pus
Harul si pecetea Sa.

Ma privesti, vezi cand iti zambesc
Sunt copilul cerului si sunt fericit
Cum ma vezi, El m-a intocmit
Si in ochii lui Isus
Eu sunt pretios.

Daca te-ai privi in adancul inimii
Si-ai incerca sa afli cine esti,
Eu vreau sa-ti spun acum
Ca la fel si tu
Porti in tine chipul Sau.
Si-atunci cand te privesc,
Vad pe fata ta oglindirea Sa. "
( Continental- Sunt copilul cerului )

Doamne e o dimineata in care mi-ai dat har din nou sa vad cat de minunat Tu esti.